Alte denumiri populare: pelin alb, pelin bun, pelinas, iarba fecioarelor, petisor, pilon, pelin de Rusalii, pelin negru, pelinul calului, pelin pescăresc.
Descriere
Planta erbacee, perena, puternic mirositoare; cu rădăcina lignificata in sol si tulpina înalta de 50-150 cm, ramificata in partea superioara si lemnoasa Ia baza, adesea nuanțată in rosu. Frunzele au perișori desi si matasosi pe fata inferioara, ceea ce ii da un aspect alb-cenusiu. Florile sunt grupate in capitule globuloase, galbene.
ÃŽnflorirea are loc in lunile iulie-septembrie.
Răspândire
Planta este originara din Europa, fiind cultivata inca din antichitate. Creste in zonele de campie si deal din Europa, Asia si Africa, in jurul satelor, margini de drumuri si cai ferate, santuri, canale de irigatii, daramaturi, poieni, livezi, zavoaie, coaste pietroase sau prin culturi.
Date tehnologice
Epoca de semanat primavara devreme (luna martie) sau toamna (octombrie-noiembrie).
Distanta intre randuri: 50- 62,5 cm.
Adancimea de semanat: 0,5 cm.
Cantitatea de samanta necesara: 2-3 kg/ha.
Productia de herba: 18-20 tone/ha (proaspata)si 5-6 tone/ha (uscata).
Organe utilizate: Folium et Summitates absinthii – frunze si varfuri tulpinale inflorite, nelignificate.
Recoltarea
Se face Ia inceputul infloririi cand exista procentul maxim de ulei eteric si de principii active; se incepe din iunie si se esaloneaza pana in septembrie. Se executa numai pe timp uscat, intre orele 12-17, deoarece pe vreme ploioasa sunt spalate principiile amare prin perii de pe suprafata frunzelor. Se pot obtine 2-3 recolte pe an.
Uscarea se face, obligatoriu, Ia umbra deoarece lumina decoloreaza foarte usor frunzele. Herba se intinde in strat subtire pe rame in soproane si incaperi aerisite sau se usuca artificial Ia sub 35°C. Productia de herba este de 3.000-4.000 kg/ha. Dupa uscare, produsul pastreaza culoarea naturala, mirosul caracteristic si gustul puternic amar.
Radacinile se recolteaza primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-noiembrie).
Continutul chimic
ulei eteric in proportie de 0,2-0,4 % in herba proaspata, predominand in frunze bazale si flori. Prin extragere capata o culoare verde inchis-albastra datorita transformarii proazulenei in chamazulene.
Componentele odorante din ulei sunt:
- compusi monoterpenici oxigenati: tujona (40-70 %), terpineol, nerol, cineol, linalool, borneol, eucaliptol;
- sequiterpenoide: cariofilen (15 %), chamazulen (6 %), bisabolen, selinen, cadinen;
- hidrocarburi monoterpenice: pinen, tujen, felandren, sabinen, mircen, cimen, camfen;
flavonoizi taninuri, rezine, rasini, mucilagii, substante amare (artemarina, artemaridina, absintina, anabsintina), carotenoizi, sitosterine;
acizi organici (izovalerianic, nicotinic);
acizi grasi (palmitic, linoleic, arahidic, lauric, stearic,miristic,oleic);
vitamine (C, B, A, H, acid folic);
saruri minerale (K, Ca, Na, Fe, P, Mn, Zn, Cu, Mo, B).
Proprietati terapeutice
stomahice, antispastice, stimulente ale secretiei gastrice, antiinflamatoare asupra mucoasei gastrointestinale (datorita azulenelor), laxative, hemostatice, excitante, vermifuge (antihelmintice), aperitive, tonic-amare;
hipotensive, depurative, febrifuge;
diuretice, emenagoge in reglarea menstrelor dureroase;
sedative, antiisterice, antiepileptice;
dezinfectante, antimicotice, bacteriostatice, insecticide, cicatrizante.
Actiuni specifice
afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hipoacide cronice, lipsa de aciditate, ciroze, dischinezie biliara cu favorizarea eliminarii bilei, indigestii, dispepsii cu constipatii, voma, aerofagie, dureri abdominale, viermi intestinali (oxiuraza, ascaridoza), anorexie (lipsa poftei de mâncare), hemoroizi, gripa, febra, hipertensiune, reumatism, guta, tulburari ale menstruatiei, sindrom premenstrual, edeme renale, vaginite atrofice, leucoree, reglarea menstruatiei, refacerea uterului dupa nasteri, amelioreaza hidropizia dupa retinerea apei in țesuturi, boli ale sistemului nervos: neurastenie, piralizie, epilepsie, isterie, vome nervoase, plagi purulente, rani, luxatii, ulceratii, hemoroizi externi, fisuri anale, transpiratia si oboseala picioarelor, anemie, convalescenta, cloroza.
Forme de utilizare
UZ INTERN
Infuzie din 1 lingurita de herba uscata Ia 250 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea cate un paharel de 40 ml, cu 30 minute inainte de mesele pincipale, avand efecte ca tonic-stomahic in stimularea secretiilor gastrice, a digestiei, a functiilor hepatice si a poftei de mancare la convalescenti. Actioneaza in reglarea menstruatiei, combaterea hipertensiunii, isteriei si epilepsiei. Curele vor fi scurte, de maxim 8 zile, evitand supradozarea care provoaca migrene, ameteli si inflamatii ale mucoasei digestive.
Infuzie concentrata din 3 linguri de varfuri inflorite Ia 500 ml de apa clocotita; se bea cate o ceasca in 3 dimineti consecutive pe luna, timp de 3 luni, cu 30 minute inainte de micul dejun, ca vermifug, contra limbricilor si oxiurilor. Eventual se asociaza cu cimbru, sunatoare, vetrice si musetel.
Macerat cu amestec format din 90 g de pelin + 30 g de coji de portocale + 15 g de pulbere din radacini de obligeana + 15 g de pulbere din radacini de gentiana + 5 g de scortisoara in 1½ litri de alcool de 64°; se Iasa Ia macerat timp de 8-10 zile, se agita zilnic de 2-3 ori, se strecoara si se trec in sticlute bine inchise. Se bea cate un paharel inainte de masa de pranz, cu efect tonic-aperitiv.
Macerat in bere din 10 g de pelin in 250 ml de bere; se lasa Ia macerat 12 ore si se consuma dimineata, pe nemancate, timp de 5 zile consecutiv, avand efect vermifug;
Tinctura din 20 g de herba uscata macerata timp de 7 zile in 100 ml de alcool de 70°; se strecoara in sticlute colorate si se iau cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in boli de stomac, ficat si viermi intestinali. Pentru reglarea ciclului menstrual se iau picaturile in timpul meselor, incepand din a 15-a zi a ciclului pana in prima zi a ciclului urmator.
Pulbere din herba uscata si macinata (1-2 lingurite amestecate cu miere de albine sau compot) care se iau dimineata, pe stomacul gol, cu actiune tonica, stomahica, in stimularea secretiei gastrice, in favorizarea digestiei si in eliminarea viermilor intestinali. Cura dureaza 5 zile consecutiv, concomitent cu clisma si bai de sezut, folosind infuzie de pelin.
Pulbere din amestec de 2 g de pelin + 2 g de roinita + 0,5 g de anason in gem de prune; se ia dimineata, inainte de micul dejun, pe o durata de 3-4 zile consecutiv, cu rol antihelmintic si febrifug.
Vin pelin din 20-40 g de planta uscata Ia 60 ml de alcool de 60°; se macereaza 24 ore, se adauga 1 litru de vin alb si se continua macerarea inca 7-10 zile. Se strecoara, se trece in sticlute bine inchise si se consuma zilnic cate 100 ml, cu 30 minute inainte de mese, ca aperitiv si cu 20 minute dupa mese ca digestiv. In convalescenta se indica 1 litru de vin rosu, in care se macereaza 20 g de pelin + 5 g de gentiana timp de 4 zile.
Uleiul de pelin se prepara din 2 pumni plante uscate Ia 250 ml de ulei de floarea soarelui; se Iasa sa macereze 6-7 saptamani, se strecoara si se iau cate 10 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte vermifuge.
Observatii:
- datorita gustului amar nu se recomanda Ia femeile care alăptează si Ia animalele in lactatie, deoarece da gust amar Iaptelui;
- nu se consuma de femeile gravide si de animalele gestante, intrucat poate provoca avorturi;
- depasirea dozelor si prelungirea curei peste 8 zile poate provoca intoxicatii, tulburari digestive, greturi, convulsii, insomnii, epilepsie, halucinatii, tulburari psihice si chiar decese.
- este contraindicat in gastrite acute, ulcere, colite si bolnavilor cu afectiuni nervoase.
UZ EXTERN
Infuzie din 2 lingurite de pelin + 2 Iingurite de musetel in 200 ml de apa clocotita; se foloseste in bai de sezut, clisme sau comprese pentru combaterea oxiunilor, vindecarea plagilor purulente, ulcere, furuncule, irigatii vaginale in vaginita atrofica, hemoroizi, spalaturi oculare si bucale, reumatism, guta, oboseala, umflarea picioarelor si Ia spalarea mainilor de grasime si a rufelor murdare.
Macerat cu amestec format din 90 g de pelin + 30 g de coji de portocale + 15 g de pulbere din radacini de obligeana + 15 g de pulbere din radacini de gentiana + 5 g de scortisoara in 1½ litri de alcool de 64°; se Iasa Ia macerat timp de 8-10 zile, se agita zilnic de 2-3 ori, se strecoara si se trec in sticlute bine inchise. Se bea cate un paharel inainte de masa de pranz, cu efect tonic-aperitiv.
Macerat in bere din 10 g de pelin in 250 ml de bere; se lasa Ia macerat 12 ore si se consuma dimineata, pe nemancate, timp de 5 zile consecutiv, avand efect vermifug;
Tinctura din 20 g de herba uscata macerata timp de 7 zile in 100 ml de alcool de 70°; se strecoara in sticlute colorate si se iau cate 15-20 picaturi, de 3 ori pe zi, in apa indulcita cu zahar sau in vin, cu 30 minute inainte de mesele principale, avand efecte in boli de stomac, ficat si viermi intestinali. Pentru reglarea ciclului menstrual se iau picaturile in timpul meselor, incepand din a 15-a zi a ciclului pana in prima zi a ciclului urmator.
Pulbere din herba uscata si macinata (1-2 lingurite amestecate cu miere de albine sau compot) care se iau dimineata, pe stomacul gol, cu actiune tonica, stomahica, in stimularea secretiei gastrice, in favorizarea digestiei si in eliminarea viermilor intestinali. Cura dureaza 5 zile consecutiv, concomitent cu clisma si bai de sezut, folosind infuzie de pelin.
Pulbere din amestec de 2 g de pelin + 2 g de roinita + 0,5 g de anason in gem de prune; se ia dimineata, inainte de micul dejun, pe o durata de 3-4 zile consecutiv, cu rol antihelmintic si febrifug.
Vin pelin din 20-40 g de planta uscata Ia 60 ml de alcool de 60°; se macereaza 24 ore, se adauga 1 litru de vin alb si se continua macerarea inca 7-10 zile. Se strecoara, se trece in sticlute bine inchise si se consuma zilnic cate 100 ml, cu 30 minute inainte de mese, ca aperitiv si cu 20 minute dupa mese ca digestiv. In convalescenta se indica 1 litru de vin rosu, in care se macereaza 20 g de pelin + 5 g de gentiana timp de 4 zile.
Uleiul de pelin se prepara din 2 pumni plante uscate Ia 250 ml de ulei de floarea soarelui; se Iasa sa macereze 6-7 saptamani, se strecoara si se iau cate 10 picaturi, de 3 ori pe zi, cu efecte vermifuge.
Observatii:
- datorita gustului amar nu se recomanda Ia femeile care alăptează si Ia animalele in lactatie, deoarece da gust amar Iaptelui;
- nu se consuma de femeile gravide si de animalele gestante, intrucat poate provoca avorturi;
- depasirea dozelor si prelungirea curei peste 8 zile poate provoca intoxicatii, tulburari digestive, greturi, convulsii, insomnii, epilepsie, halucinatii, tulburari psihice si chiar decese.
- este contraindicat in gastrite acute, ulcere, colite si bolnavilor cu afectiuni nervoase.
UZ EXTERN
Infuzie din 2 lingurite de pelin + 2 Iingurite de musetel in 200 ml de apa clocotita; se foloseste in bai de sezut, clisme sau comprese pentru combaterea oxiunilor, vindecarea plagilor purulente, ulcere, furuncule, irigatii vaginale in vaginita atrofica, hemoroizi, spalaturi oculare si bucale, reumatism, guta, oboseala, umflarea picioarelor si Ia spalarea mainilor de grasime si a rufelor murdare.
Ulei din amestec de pelin, rozmarin si lemnul domnulul (in parti egale) Ia care se adauga 2 linguri de otet si 200 % ulei de floarea soarelui; se macereaza 3 saptamani Ia soare si se foloseste Ia ungerea pielii contra intepaturilor de insecte si paianjeni.
Frunze proaspete cu care se freaca pielea intepata de insecte (viespi, albine, tantari, paduchi, pureci, tauni) sau se pun in incaltaminte pentru combaterea transpiratiei excesive si a oboselii picioarelor Ia excursionisti.
Alte utilizari
In industrla alimentara serveste Ia prepararea vermutului si a altor bauturi aperitive. Vermutul se prepara dintr-un amestec, in parti egale, de pelin + Iavanda + maghiran + menta + rozmarin + salvie. Din amestec se iau 50 g si se pun intr-un litru de vin alb si se macereaza 8-10 zile, cu agitare repetata. Se trece in sticle bine inchise si se consuma cate un paharel inainte de mese. Pulberea de pelin se pune in supe si alte mancaruri, avand efecte in boli de ficat si in sporirea apetitului.
La prepararea săpunului casnic se folosește pulberea sau extractul de pelin.
In combaterea moliilor si puricilor din locuințe se pun plante proaspete sau uscate printre haine si in pat.
In unitățile zootehnice se recomanda a se introduce pulbere de pelin in concentrate Ia animale mari si infuzii sau pilule in mancare Ia animale mici. La iepuri de casa, pulberea de pelin presarata pe furaje are efect vermifug. Pentru indepartarea mustelor din grajduri se plaseaza manunchiuri de plante proaspete.
In medicina veterinara se utilizeaza infuzia concentrata din 10 g de herba uscata Ia 1 litru de apa clocotita, cu care se spala ranile Ia animale.
Frunze proaspete cu care se freaca pielea intepata de insecte (viespi, albine, tantari, paduchi, pureci, tauni) sau se pun in incaltaminte pentru combaterea transpiratiei excesive si a oboselii picioarelor Ia excursionisti.
Alte utilizari
In industrla alimentara serveste Ia prepararea vermutului si a altor bauturi aperitive. Vermutul se prepara dintr-un amestec, in parti egale, de pelin + Iavanda + maghiran + menta + rozmarin + salvie. Din amestec se iau 50 g si se pun intr-un litru de vin alb si se macereaza 8-10 zile, cu agitare repetata. Se trece in sticle bine inchise si se consuma cate un paharel inainte de mese. Pulberea de pelin se pune in supe si alte mancaruri, avand efecte in boli de ficat si in sporirea apetitului.
La prepararea săpunului casnic se folosește pulberea sau extractul de pelin.
In combaterea moliilor si puricilor din locuințe se pun plante proaspete sau uscate printre haine si in pat.
In unitățile zootehnice se recomanda a se introduce pulbere de pelin in concentrate Ia animale mari si infuzii sau pilule in mancare Ia animale mici. La iepuri de casa, pulberea de pelin presarata pe furaje are efect vermifug. Pentru indepartarea mustelor din grajduri se plaseaza manunchiuri de plante proaspete.
In medicina veterinara se utilizeaza infuzia concentrata din 10 g de herba uscata Ia 1 litru de apa clocotita, cu care se spala ranile Ia animale.
