Cătina este un arbust fructifer de pădure stufos, foarte ramificat, spinos, cu o culoare generală albicioasa. Fructele de cătina sunt ovoide, cărnoase, de 7-8 mm diametru, portocalii, cu un sâmbure tare de culoare neagra. Face parte din flora spontana a României si se găsește îndeosebi in zonele subcarpatice din Moldova si Muntenia.
Daca ar fi sa caracterizam cătina cel mai bine i s-ar potrivi puternic antioxidant si polivitaminizant natural.
Fructele de catina contin zaharuri, acizi organici, flavonoide, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras complex, numeroase microelemente(P, Ca, Mg, K, Na, Fe), vitamine liposolubile(A, E, F, D), vitamine hidrosolubile (C, P, K, complexul B), acizi grasi esentiali ca: oleic, linoleic, palmitic, heptodecanoic, acizii cuccinic, malic si maleic, alfa si beta coroten, licopen, criptoxantina, zeaxantină, taraxantină, tocofenoli, fitosteroli.
Seminţele conţin deasemenea acizi graşi nesaturaţi: linoleic şi linolenic. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6. Frunzele şi scoarţa conţin printre altele sitosteroli şi tocoferol.
Dupa insiruirea majoritatii componentelor acestei plante putem considera catina ca una dintre cele mai importante surse de polivitamine naturale.
Actiunea antioxidanta a plantei este data de acizii grasi esentiali(linoleic si linolenic) din semintele catinei cu efecte deosebite in numeroase afectiuni.
O actiune favorabila este oferita de uleiul de catina in cazul arsurilor termice si chimice, precum si in cazul expunerilor indelungate la iradieri si in diferite dermatoze.
Fructele de cătină prin continutul lor în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajuta la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor.
Catina actineaza ca cicatrizant in cazul ulcerului gastric si duodenal precum si in cazul bolilor hepatice si renale. Este recomandat in anemii si in avitaminoze datorita nivelului sau ridicat de polivitamine Este deasemenea recomandat in stari alegice si boli endocrine.
Uleiul de cătină are efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular şi reglează nivelul de colesterol. Proprietăţile antioxidante ale cătinei o recomandă pentru întărirea sistemului imunitar, sănătatea ochilor şi prevenirea îmbătrânirii, reglarea nivelului de lipide din sânge, reducerea inflamaţiilor.
Uleiul de catina mai este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.
Datorită conţinutului in vitamina C(se ajunge până la 2500mg/100g), carotenoide (inclusiv provilamina A), vitamine din grupa B, vitaminelc E, F şi P, flavonoidc şi antociani, fructele de catină constituie o valoroasă sursă de polivitamine. Uleiul extras din seminţe are o acţiune cicatrizantă şi epitelizantă, fiind indicat în răni sau plagi greu vindecabile.
Din fructele de catina se pot prepara sucuri, siropuri, marmelada sau gem. Un bun vitaminizant polivitaminic se obtine din 25% suc de catina in amestec cu 75% miere.
Mod de intrebuintare:
- fructe proaspete sau congelate se pot consuma ca atare. Se iau minimum 4-5 lingurite de 3 ori pe zi.
- Suc din fructe: se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
- Fructe uscate: 2 lingurițe de fructe zdrobite sau macinate se pun la 250 ml apa si se vor fierbe timp de 15 minute. Se strecoară apoi. Se pot consuma 3 cani pe zi.
- Praf de fructe, apoi cernut praful prin sita se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute inainte de mese.
- Unguent obtinut astfel: praf de fructe amestecat cu untura de porc nesarata (sau vaselina cosmetica) 1\1 si omogenizat. Foarte eficient in afectiuni dermatologice, datorita continutului bogat de vitamine necesare refacerii pielii. Se unge local in strat subtire de 2 ori pe zi.
- Tinctura din suc- fructele se zdrobesc, apoi se pun in storcatorul de fructe sau se storc pana se obtine un suc din ele. Sucul astfel obtinut se pune intr-o sticla peste care se va pune alcool alimentar aceeasi cantitate. Se pastreaza la rece si se poate consuma imediat sau se poate astepta 15 zile pana la formarea tincturii. Se consuma cate o ligurita diluata in apa sau ceai de 3 ori pe zi.
- Tinctura din praf de planta se obtine prin macinarea fructelor de catina intregi iar la 50 g de praf de fructe se adauga 250 ml alcool alimentar de 70° Se inchide recipientul ermetic, se agita zilnic timp de 15 zile, tinandu-se la temperatura camerei. La sfarsit se strecoara si se filtreaza. Acesta tinctura este mai complexa deoarece contine si semintele de catina care au deasemenea calitati complexe. Se va lua cate o lingurita de 3 ori pe zi diluata in 100 ml apa.
-Vin de catina : Se foloseste1 kg de fructe zdrobite la care se adauga 1 kg de zahar si 10 g drojdie impreuna cu 5 litri de apa. Se pun intr-un vas timp de 7 zile agitand des. Dupa aceasta perioada se va pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus in el. Capatul furtunului de cauciuc se pune intr-un borcan cu apa. Se lasa la fermentat 5-6 saptamani.
Dupa fermentare se va scoate cu grija uleiul de la suprafata fiind foarte util la multe tratamente. Este un vin foarte bun la tratamente dar in accelasi timp un vin gustos.
- Nectar proaspat de catina: La doua cani de catina proaspata aleasa si spalata de pun 8 linguri de miere si se paseaza cu blenderul. Compozitia astfel obtinuta se strecoara se seminte si pielite, si apoi se adauga 500 de ml de ceai format din macese, anason si chimen. Se consuma in 1-2 zile si se pastreaza la frigider in recipient inchis. O adevarata “bomba”de vitamine.
Utilizata la: afectiuni capilare, anemie, avitaminoza, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm, ateroscleroza, bronsite, cancer, calcul biliar, ciroza, cistita, constipatie, convalescenta, degeraturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes, hepatita, hipertensiune, hipoaciditate, impotenta, infectii oculare, infectii respiratorii, infectii virale, insuficienta ovariana, leucemie, leucoree, micsorarea fluxului menstrual, parkinson, rani, radiatii, reumatism, boli de rinichi, sida si lista poate continua.
Catina, planta miraculoasa
Este un abust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie, cosmetica dar si ca planta ornamentala. Fructele, cu un gust acrişor-astringent se recoltează din a doua jumătate a lunii august pînă spre jumătatea lunii octombrie.
Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant!
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul – necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov) iar prin vitamina E, numită şi “a tinereţii”, cătina albă este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism. Mai regasim celuloza, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.
Utilizari :
Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atît cît suportă fiecare. Tot secretul este sfărîmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dînd un efect mai puternic decît cel al cafelei.
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice – nu sînt atît de bogate în vitamine precum fructul în sine !
Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei.
Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele.
Mugurii de catina au efect afrodisiac, stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atît la femei cît şi la bărbaţi, fiind considerate de către cei ştiutori o adevărată viagra naturală românească.
Produse din cătină au fost utilizate si în alimentaţia cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de mărire a rezistenţei organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice (miraculoasa planta este un produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva radiaţiilor solare sau de altă natură).
Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Datorita vitaminelor A si E pe care le contine, uleiul obtinut din catina are proprietati terapeutice foarte puternice – produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare.
Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii. Fructele de cătină conţin, în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajutând la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6.
Bogatia de ingrediente bioactive, fiecare cu actiunea sa specifica, fac din uleiul de catina o materie prima cu multiple efecte benefice pentru industria cosmetica. Produsele cosmetice ce contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante, emoliente si de protectie antisolara. Uleiul de catina combate imbatranirea prematura a epidermei prin efectul antiradicalic si prin refacerea tesutului conjunctiv alterat de varsta. Este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.
Daca ar fi sa caracterizam cătina cel mai bine i s-ar potrivi puternic antioxidant si polivitaminizant natural.
Fructele de catina contin zaharuri, acizi organici, flavonoide, pectine, polifenoli, taninuri, ulei gras complex, numeroase microelemente(P, Ca, Mg, K, Na, Fe), vitamine liposolubile(A, E, F, D), vitamine hidrosolubile (C, P, K, complexul B), acizi grasi esentiali ca: oleic, linoleic, palmitic, heptodecanoic, acizii cuccinic, malic si maleic, alfa si beta coroten, licopen, criptoxantina, zeaxantină, taraxantină, tocofenoli, fitosteroli.
Seminţele conţin deasemenea acizi graşi nesaturaţi: linoleic şi linolenic. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6. Frunzele şi scoarţa conţin printre altele sitosteroli şi tocoferol.
Dupa insiruirea majoritatii componentelor acestei plante putem considera catina ca una dintre cele mai importante surse de polivitamine naturale.
Actiunea antioxidanta a plantei este data de acizii grasi esentiali(linoleic si linolenic) din semintele catinei cu efecte deosebite in numeroase afectiuni.
O actiune favorabila este oferita de uleiul de catina in cazul arsurilor termice si chimice, precum si in cazul expunerilor indelungate la iradieri si in diferite dermatoze.
Fructele de cătină prin continutul lor în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajuta la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor.
Catina actineaza ca cicatrizant in cazul ulcerului gastric si duodenal precum si in cazul bolilor hepatice si renale. Este recomandat in anemii si in avitaminoze datorita nivelului sau ridicat de polivitamine Este deasemenea recomandat in stari alegice si boli endocrine.
Uleiul de cătină are efecte pozitive asupra sistemului cardiovascular şi reglează nivelul de colesterol. Proprietăţile antioxidante ale cătinei o recomandă pentru întărirea sistemului imunitar, sănătatea ochilor şi prevenirea îmbătrânirii, reglarea nivelului de lipide din sânge, reducerea inflamaţiilor.
Uleiul de catina mai este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.
Datorită conţinutului in vitamina C(se ajunge până la 2500mg/100g), carotenoide (inclusiv provilamina A), vitamine din grupa B, vitaminelc E, F şi P, flavonoidc şi antociani, fructele de catină constituie o valoroasă sursă de polivitamine. Uleiul extras din seminţe are o acţiune cicatrizantă şi epitelizantă, fiind indicat în răni sau plagi greu vindecabile.
Din fructele de catina se pot prepara sucuri, siropuri, marmelada sau gem. Un bun vitaminizant polivitaminic se obtine din 25% suc de catina in amestec cu 75% miere.
Mod de intrebuintare:
- fructe proaspete sau congelate se pot consuma ca atare. Se iau minimum 4-5 lingurite de 3 ori pe zi.
- Suc din fructe: se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
- Fructe uscate: 2 lingurițe de fructe zdrobite sau macinate se pun la 250 ml apa si se vor fierbe timp de 15 minute. Se strecoară apoi. Se pot consuma 3 cani pe zi.
- Praf de fructe, apoi cernut praful prin sita se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se inghite cu putina apa de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute inainte de mese.
- Unguent obtinut astfel: praf de fructe amestecat cu untura de porc nesarata (sau vaselina cosmetica) 1\1 si omogenizat. Foarte eficient in afectiuni dermatologice, datorita continutului bogat de vitamine necesare refacerii pielii. Se unge local in strat subtire de 2 ori pe zi.
- Tinctura din suc- fructele se zdrobesc, apoi se pun in storcatorul de fructe sau se storc pana se obtine un suc din ele. Sucul astfel obtinut se pune intr-o sticla peste care se va pune alcool alimentar aceeasi cantitate. Se pastreaza la rece si se poate consuma imediat sau se poate astepta 15 zile pana la formarea tincturii. Se consuma cate o ligurita diluata in apa sau ceai de 3 ori pe zi.
- Tinctura din praf de planta se obtine prin macinarea fructelor de catina intregi iar la 50 g de praf de fructe se adauga 250 ml alcool alimentar de 70° Se inchide recipientul ermetic, se agita zilnic timp de 15 zile, tinandu-se la temperatura camerei. La sfarsit se strecoara si se filtreaza. Acesta tinctura este mai complexa deoarece contine si semintele de catina care au deasemenea calitati complexe. Se va lua cate o lingurita de 3 ori pe zi diluata in 100 ml apa.
-Vin de catina : Se foloseste1 kg de fructe zdrobite la care se adauga 1 kg de zahar si 10 g drojdie impreuna cu 5 litri de apa. Se pun intr-un vas timp de 7 zile agitand des. Dupa aceasta perioada se va pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus in el. Capatul furtunului de cauciuc se pune intr-un borcan cu apa. Se lasa la fermentat 5-6 saptamani.
Dupa fermentare se va scoate cu grija uleiul de la suprafata fiind foarte util la multe tratamente. Este un vin foarte bun la tratamente dar in accelasi timp un vin gustos.
- Nectar proaspat de catina: La doua cani de catina proaspata aleasa si spalata de pun 8 linguri de miere si se paseaza cu blenderul. Compozitia astfel obtinuta se strecoara se seminte si pielite, si apoi se adauga 500 de ml de ceai format din macese, anason si chimen. Se consuma in 1-2 zile si se pastreaza la frigider in recipient inchis. O adevarata “bomba”de vitamine.
Utilizata la: afectiuni capilare, anemie, avitaminoza, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm, ateroscleroza, bronsite, cancer, calcul biliar, ciroza, cistita, constipatie, convalescenta, degeraturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes, hepatita, hipertensiune, hipoaciditate, impotenta, infectii oculare, infectii respiratorii, infectii virale, insuficienta ovariana, leucemie, leucoree, micsorarea fluxului menstrual, parkinson, rani, radiatii, reumatism, boli de rinichi, sida si lista poate continua.
Catina, planta miraculoasa
Este un abust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a Romaniei, care se utilizeaza deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie, cosmetica dar si ca planta ornamentala. Fructele, cu un gust acrişor-astringent se recoltează din a doua jumătate a lunii august pînă spre jumătatea lunii octombrie.
Există un cuvânt care caracterizează cel mai bine cătina: antioxidant!
Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele. Alte vitamine prezente in fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Betacarotenul – necesar ochilor se găseşte în cătina albă din belşug, (intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov) iar prin vitamina E, numită şi “a tinereţii”, cătina albă este implicată în cele mai importante procese de regenerare din organism. Mai regasim celuloza, microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. Efectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antichitate, iar in prezent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frunze si chiar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe. Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical.
Utilizari :
Fructele se păstrează cel mai bine în miere de albine. Se consumă atît cît suportă fiecare. Tot secretul este sfărîmarea între dinţi şi mestecarea seminţei din fruct, aceasta fiind, de fapt, adevăratul depozit de vitamine. Cei care preferă un somn liniştit, este bine să consume fructe de cătină numai în prima parte a zilei, consumul lor către seară dînd un efect mai puternic decît cel al cafelei.
Prin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, jeleu, dulceturi, peltea, lichioruri, diverse bauturi alcoolice – nu sînt atît de bogate în vitamine precum fructul în sine !
Prin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente extraordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii Parkinson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei.
Uleiul de catina este utilizat in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, hepatice. Are o actiune reconfortanta, chiar cu efecte usor narcotice. De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres. Cu catina se mai trateaza afectiunile oftalmologice, coronariene, hipertensiunea arteriala si gingivitele.
Mugurii de catina au efect afrodisiac, stimulează apetitul sexual, combat infertilitatea atît la femei cît şi la bărbaţi, fiind considerate de către cei ştiutori o adevărată viagra naturală românească.
Produse din cătină au fost utilizate si în alimentaţia cosmonauţilor, datorită efectului energizant şi echilibrant dar şi de mărire a rezistenţei organismului la acţiunea radiaţiilor cosmice (miraculoasa planta este un produs natural recunoscut pentru activitatea de protecţie împotriva radiaţiilor solare sau de altă natură).
Se utilizeaza si in geriatrie cu rezultate spectaculoase. Datorita vitaminelor A si E pe care le contine, uleiul obtinut din catina are proprietati terapeutice foarte puternice – produsul are efecte regenerante, de intinerire si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare.
Catina este si un foarte bun antiinflamator si inhiba pofta de mancare in cazul unor tratamente ale obezitatii. Fructele de cătină conţin, în proporţie de 35%, acid palitoleic – un acid gras foarte important care se găseşte în compoziţia pielii, ajutând la întreţinerea celulelor şi la vindecarea leziunilor. Uleiul extras din seminţe conţine 17% acid oleic, 34% acid omega 3 şi 31% omega 6.
Bogatia de ingrediente bioactive, fiecare cu actiunea sa specifica, fac din uleiul de catina o materie prima cu multiple efecte benefice pentru industria cosmetica. Produsele cosmetice ce contin ulei de catina au proprietati nutritive, cicatrizante, emoliente si de protectie antisolara. Uleiul de catina combate imbatranirea prematura a epidermei prin efectul antiradicalic si prin refacerea tesutului conjunctiv alterat de varsta. Este eficient în tratamentul arsurilor şi escarelor, în dermatite, eczeme, cuperoză, acnee, psoriazis, arsuri solare.
