Denumiri populare mai cunoscute :romanita, matricea, moruna, mositel, romanita buna. Planta ierbacee, anuala, spontala, scunda, atingand inaltimea de 0,2-0,6 m, mult ramificata.Florile sunt grupate in capitule terminale. Marginea fiecarui capitul este ocupata de flori albe, iar in regiunea lui centrala se gasesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii.
Receptaculul capitulului plan la inceputul infloririi devine conic si gol la interior, ceea ce permite sa deosebim florile de musetel adevarat de florile recoltate de la specii inrudite si lipsite de proprietati terapeutice.Musetelul este o planta originara din sudul si sud-estul Europei, raspandita astazi pe toate continentele.La noi creste in locuri insorite si mai umede, prin sate, pe langa garduri, drumuri si cai ferate, pe langa locuintele oamenilor, prin lanuri, pe pajisti, cu predilectie pe soluri nisipoase usoare.
Apare masiv in campie pe solurile saraturoase.Este cultivat in toate zonele tarii.Infloreste din lunile aprilie, mai pana la sfarsitul lunii august.Uneori infloreste a doua oara prin septembrie.Se poate confunda cu alte specii din genul Matricaria sau din genul Anthemis. Matricaria inodora (musetelul prost) este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaculul este plin la interior.
Matricaria matricarioides (musetelul cu flori verzi) este lipsit de mirosul aromat caracteristic, iar receptaciulul este plan sau semiglobulos, inflorescentele au diametrul mult mai mare (1,5-4 cm), alaturi de fiecare floare pe receptacul se afla cate o palee scuamiforma (se observa dupa inlaturarea florilor tubuloase de pe receptacul).
Matricaria chamomilla are mirosul caracteristic puternic aromat.Receptaculul inflorescentei este plan la inceputul infloririi, apoi devine conic si gol la interior. Florile ligulate albe sunt femele, orizontale la inceputul infloririi, apoi brusc rasfrante.Florile hermafrodite sunt tubuloase, dispuse central, foarte numeroase (circa 500), galben-aurii, cu corola cu 5 dinti, 5 stamine si un ovar stiamat bifurcat.
Momentul cel mai prielnic de recoltare este cand majoritatea inflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae).In aceasta faza de inflorire, florile tubulare au cel mai mare continut in ulei esential.Inflorescentele abia deschise nu se vor recolta.Ele au un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor.
Momentul cel mai prielnic de recoltare este cand majoritatea inflorescentelor au petalele florilor marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae).In aceasta faza de inflorire, florile tubulare au cel mai mare continut in ulei esential.Inflorescentele abia deschise nu se vor recolta.Ele au un continut variat in ulei esential, nu se usuca bine, se brunifica usor.
La cele care au trecut de toiul infloririi, dupa uscare se scutura o parte din florile tubulare.Recoltarea se face numai dupa ce s-a ridicat roua si numai pe timp cu soare.Recoltarea din flora spontana se face de obicei o singura data pe an, ceea ce in conditiile noastre are loc din luna mai si pana in luna iunie.
Componentii principali :ulei volatil bogat in chamazulena, substante amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica, colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic, rezina, fitosterine, substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si C, substante minerale etc.
Proprietati :antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, antihistaminice, antispastice, cicatrizante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar. 57129sfz16tuo8d
Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite ; in tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale, diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului ; in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor ; ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor.
Extern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni ; ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si conjunctivitele sunt influentate in bine de musetel ; parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina ; calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza.
Mod de folosire
Intern
a)Infuzie-1-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita, se beau 2-3 ceaiuri pe zi.O alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza 1-2 lingurite de flori intr-o jumatate ceasca apa rece, timp de 30 de minute.Se strecoara lichidul si se pune deoparte.Peste florile ramase se toarna jumatate ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.
b)In cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel, fenicul (cate 2 linguri) si radacina de nalba, de lemn dulce si frunza de menta (cate 4 linguri din fiecare).Din acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pahare cu apa.Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pahar de ceai.
c)In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie.Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de apa.Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in 2 reprize.
d)Contra durerilor de cap se recomanda cate 1 g de flori de musetel pulverizate, luate la cateva ore dupa masa.
e)Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana.O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa.Dupa racire se strecoara, se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi.
Extern
a)Infuziile si decoctiile de 5 g% se utilizeaza in dermatologie, in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara), ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme.
b)Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 ml apa.Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul, care se adauga 4 g acid boric.
c)In arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (10 g) se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus, intr-un vas acoperit.Dupa 4-5 ore peste acest amestec se toarna 100 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-4 ore intr-un vas metalic in care fierbe apa, amestecand din cana in cand.Dupa acest timp se filtreaza, iar uleiul rezultat se pastreaza la rece, in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani.
d)Pentru bai se pun intr-un saculet de panza 1-2 pumni de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita.Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
Utilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap si de urechi ;solutia apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti, se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat ;ceaiul se ia contra tusei, racelii, reumatismului.
Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a produselor cosmetice Floriten 1 si 2.
Componentii principali :ulei volatil bogat in chamazulena, substante amare de natura sescviterpenica, flavonoide, substante de natura cumarinica, colina, mucilagii, apigenina umbeliferona, acid salicilic, rezina, fitosterine, substante glicozidice, cvercimetrina, acid clorogenic, camilina, vitaminele B1 si C, substante minerale etc.
Proprietati :antiinflamatoare, analgezice, antiseptice, antihistaminice, antispastice, cicatrizante si gastrice, actiune emolienta, antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar. 57129sfz16tuo8d
Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite ; in tratamentul gastritelor, enterocolitelor, dismenoreelor, colicilor intestinale, diareei, infectiilor renale, in boli ale ficatului ; in unele stari alergice, astmul bronsic al copiilor ; ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor.
Extern-se foloseste sub forma de cataplasme, clisme, gargara si bai in diferite afectiuni ; ranile cu puroi, arsurile, hemoroizii, durerile de gat, diferitele ulceratii ale pielii, abcesele dentare si conjunctivitele sunt influentate in bine de musetel ; parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina ; calmeaza tenurile inrosite si iritate.
Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza.
Mod de folosire
Intern
a)Infuzie-1-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita, se beau 2-3 ceaiuri pe zi.O alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza 1-2 lingurite de flori intr-o jumatate ceasca apa rece, timp de 30 de minute.Se strecoara lichidul si se pune deoparte.Peste florile ramase se toarna jumatate ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide. Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori.
b)In cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel, fenicul (cate 2 linguri) si radacina de nalba, de lemn dulce si frunza de menta (cate 4 linguri din fiecare).Din acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pahare cu apa.Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pahar de ceai.
c)In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie.Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de apa.Se lasa 15 minute, apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit, pe stomacul gol, in cursul unei zile, in 2 reprize.
d)Contra durerilor de cap se recomanda cate 1 g de flori de musetel pulverizate, luate la cateva ore dupa masa.
e)Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din 40 g musetel, 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana.O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa.Dupa racire se strecoara, se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi.
Extern
a)Infuziile si decoctiile de 5 g% se utilizeaza in dermatologie, in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara), ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme.
b)Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 ml apa.Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul, care se adauga 4 g acid boric.
c)In arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (10 g) se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus, intr-un vas acoperit.Dupa 4-5 ore peste acest amestec se toarna 100 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-4 ore intr-un vas metalic in care fierbe apa, amestecand din cana in cand.Dupa acest timp se filtreaza, iar uleiul rezultat se pastreaza la rece, in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani.
d)Pentru bai se pun intr-un saculet de panza 1-2 pumni de flori pulverizate, peste care se toarna apa clocotita.Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului, apoi se foloseste in scopul dorit.
Utilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap si de urechi ;solutia apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti, se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat ;ceaiul se ia contra tusei, racelii, reumatismului.
Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii, anticolitic, gastric, sudorific, gargara si a produselor cosmetice Floriten 1 si 2.
